GÂNDUL 233: de aș putea să mă întorc în timp, m-aș opri acolo unde mâinile mele, mierite, mângâiau....acolo unde buzele mele, șoptite, sărutau până la secetă, acolo unde ochii mei, doriți, se pierdeau în stelele ce-mi fuseseră puse la picioare...
GÂNDUL 234: delicată până la lacrimi...mă urăsc!
GÂNDUL 235: lumina asta sângerândă îmi pulsează frenetic prin creier...Doamne, ce doare!
GÂNDUL 236: încă nu sunt Acolo...sunt abia Niciunde...
GÂNDUL 237: dacă Dragostea nu este răspunsul, atunci ce rost mai are întrebarea : cui suntem?
GÂNDUL 238: neputința mâinilor mele reci, să se-ncălzească singure...
GÂNDUL 239: îmi alunec cu nonșalanță printre degete...ce risipă!
GÂNDUL 240: recunoscătoare pentru încă o zi , cu mine....
GÂNDUL 241: să nu-mi taci prea mult, când ne vom întâlni, n-o să mai știu unde ți-am rămas...
GÂNDUL 242: gratuit în lumea asta, e doar aerul...restul te costă ba o bucată de suflet, ba inima toată, visele și dorințele la un loc...în final, rămâi singur și gol...dar respiri...
GÂNDUL 243: până la un punct, îmi sunt Dumnezee, de restul : mlaștină și întuneric, în care nu mă încumet...încă...
GÂNDUL 244: fericirea e individuală, o ai sau nu...nimeni și nimic nu-ți dă din partea lui; dacă ai noroc, poți doar să o intersectezi pe a ta cu a celor din jur, preț de o zbatere de pleopă...
GÂNDUL 245: copleșită...
 |
| by Jana Euler |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu