30.09.2014

GÂNDUL 862: întâmplă-se toate deodată!...timpul începe din ce în ce mai acut să doară toate cangrenele neîntâmplatelor iubiri adolescentine, amânate pentru însingurata maturitate...

GÂNDUL 863: liniștea, ca debușeu după atâta urlet interior născut din neputințele organismului să clocotească la frigul cenușiu ce-l semeni în urmă...

GÂNDUL 864: și-apoi, tăcerea asta-nsângerată de mâinele sec, cu care-ți strivești buzele, să nu-mi mai cuvânteze-n sincopatele visări...

GÂNDUL 865: poate un gând să șteargă lacrima izvorâtă dintr-un zâmbet rătăcind rece, amar, în podul palmei ce-a cunoscut mângâierea târzie?

GÂNDUL 866: liniștea nopții spartă-n bucăți de dulcele glissando cu care mă trec, de la agonie la extaz...e muzică iarăși!