GÂNDUL 661: uscăciune şi gri, prin sufletul în care mi-ai ars la plecare, tot eşafodajul delicat construit, menit să mă menţină deasupra, spre uşurinţa trăirii cu dragoste...
GÂNDUL 662: străfundurile toate inundate de absenţă...ce să mai zică atunci ochii ăştia reci, din care-ai să lipseşti vreun timp? ce să mai zică atunci mâinile ostenit aşezate cuminte, curgător, de-a lungul trupului din care te-ai smuls?
GÂNDUL 663: şi Mâinele tot, se va deschide brusc, orbitor, aducându-te în vârtejuri colorate...vom dansa din nou pe-aceleaşi ritmuri biologice, periodic înnobilate de zâmbete si săruturi...
GÂNDUL 664: oscilatoriile gânduri învârtindu-se repetitiv în jurul aceluiaşi subiect : răspunsul tardiv la întrebările ce n-aşteaptă răspuns....
GÂNDUL 665: poemele ce conţin cioburile tuturor oglinzilor în care te-ai uitat de-a lungul celor o mie de ani de când ai fi putut să mă iubeşti inconştient, si-a celor alţi o mie de ani în care mă vei putea în sfârşit, iubi necondiţionat, amarnic, cu durerea săruturilor risipite, adânc săpată pe buzele uscate de necuvintele toate...
GÂNDUL 666: ştii cum răsună într-un suflet pustiit, muzica paşilor tăi revenind întruna, atraşi magnetic de golul rămas cand ţi-am plecat prima oară? ca un candelabru de cristal scuturat de tremurul cu care vântul spulberă frunzele, toamna...
GÂNDUL 667: nu e nevoie de aer în spaţiul anaerob în care-mi ţin stivuite toate cuvintele...poate de puţină culoare, un strop de vis nevisat şi de-o dorinţă ne-ntâmplată....
GÂNDUL 668: semn de linişte la superlativ: cântecul şoptit ce-l percep cu podul palmelor peste inima ta, atunci când te îmbrăţişez de încă-o revedere...
GÂNDUL 669: extazul şoaptelor, amestecate cu numele meu...
GÂNDUL 670: umilinţa singurătăţii, nereuşita zâmbetului, toate azi răscumparate de nesperata transformare a mea, în vers...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu