doar lasă lumina aprinsă
când pleci,
strânge-ți toate îmbrățișările
risipite pe pieptul meu gol și pustiu,
ia-ți cele o mie de sărutări
pe care mi le-ai lăsat pe pernă,
în dulcele somn
de după vis,
ia-ți toate mângâierile
pe care mi le-ai întâmplat
pe sufletul gol, în genunchi...
ia-le pe toate,
lasă-mi pașii dezgoliți
până la os,
dansând haotic
în cenușa privirii
cu care mă îmbrățișezi
pentru ultima oară...
doar lasă lumina aprinsă
de restul,
mor eu singură
și cuminte...
 |
| by Vassilis Tangoulis |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu