marți, 17 februarie 2015

jurnal, ziua 17,02,2015

...și se denivelează în conglomerate
de întuneric, 
umede, 
mânjite cu un roșu stins, indecis
și-aproape abrupt, 
până-n miezul retinei, 
un apus rece, 
impersonal...

e noapte iar, 
 instantaneu...



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu