GÂNDUL 867: cu miere cristalizată-n vene, îți plimb pe de rost toate răsuflările de la plus, la minus infinit...
GÂNDUL 868: disiparea psihedelică a fluturilor ce-mi încununau leneș, apatic aproape, fruntea-mi zâmbind a lumină, mă-ntoarce din furtuna-n care m-am pornit, cu tine de mână...
GÂNDUL 869: mă inspiră tăcerea până la cântec...
GÂNDUL 870: tablouri naive, în nonculoare minuțios arhivată sub pleoapa visândă...
GÂNDUL 871: baletul periculos pe notele acute cu care-mi trec zilele spre-ntunecatele nopți în pericol de implozie, la porțile sufletului chemat din pribegie, de-un dor...
GÂNDUL 872: înlănțuită-n amintiri cu miros de icoană, pendulez haotic spre Uitare...
GÂNDUL 873: mai simt și-acum pe buzele reci, săruturile de-atunci, când îți amorțise zborul în cuvintele mele mirosind a salcâm și căzând dureros în ghirlande, la picioarele tale...
GÂANDUL 874: pe-o margine de dor- tu, încremenit într-o inimă...pe-o margine de vis- eu, amestecată-n dor cu tine...dulcele cerc al îmbrățișării...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu