GÂNDUL 202: și dacă dragostea n-ajută, atunci ia și iertarea mea toată...ia și partea mea de nemurire...ia-mi și toate gândurile...visele ia-le pe toate...și toate inimile mele adunate de peste viață...și fă din toate altar...și roagă-te să nu mai fii iubit așa, niciodată...atâta dragoste, omoară!
GÂNDUL 203: oare luna miroase a stele? a nisip? a frig?
GÂNDUL 204: uite, asta-s eu: un gol ascuns în colțul ochiului tău...care stă să plângă...
GÂNDUL 205: aș vrea să mă iau de la început...și să mă cresc mai încet...și să nu mai iubesc, căci tare a mai durut...și să nu mai cred, căci tare m-a golit....
GÂNDUL 206: înconjurată de mii de oameni, și totuși atât de singură!
GÂNDUL 207: m-am gândit : nu mai vreau să zbor...ce mi-ar mai rămâne de făcut după aceea, care să semene senzației de nemurire pe care ți-o dă înălțarea? nimic...
GÂNDUL 208: trebuie să scriu, ca să mă pot ierta mai repede...pe măsura ce ies la iveală toate astea, încep ușor- ușor să mă iert...căci mi-am greșit!
GÂNDUL 209: dependența se capătă, sau ne naștem cu ea? există informația ei, undeva în gene?
GÂNDUL 210: o călătorie la capătul lumii, dus - vă rog...nu vreau să mă mai întorc niciodată aici..nu mă așteaptă nimeni!
GÂNDUL 211: dacă sărutul perfect ar avea culoare, ar fi alb...asta ca să aibă și el un defect! ce e aproape perfect, sperie, dar e uman...
GANDUL 212: vreau un somn cu ochii deschiși, să văd cine îmi dă visele peste cap...mă simt urmărită!
GÂNDUL 213: PRIVEȘTE-MĂ! doar atâta sunt...adiere peste praful din suflet...
GÂNDUL 214: până la urmă, suntem muritori...
GÂNDUL 215: la final, despărțirile ți se trec la păcate...dacă nu ai greși, ele nu ar exista...noțiunea ar dispărea de la sine...
GÂNDUL 216: vreau o îmbrățișare...caldă..curată..să-i adorm și să-i visez...și să-i strig numele în somn...vreau...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu