04.07.2014

GÂNDUL 166: sunt spațiul liber de pe marginea unui articol, dintr-un ziar cu tiraj mic, spațiu pe care poți face adnotări cu, de exemplu, lista de cumpărături...sau unde poți să socotești pe ce ți-ai cheltuit salariul...sau să notezi datoriile pe care le-ai făcut pe la prieteni...un spațiu liber, pentru adnotări fără importanță...folosiți-mă cu încredere!

GÂNDUL 167: între două minute consecutive, întreabă-mă ce fac...îți voi răspunde scurt: respir...

GÂNDUL 168: timpul fără timp ce mi-l aloc să trăiesc...

GÂNDUL 169: și când voi înflori, mac vreau să înfloresc...

GÂNDUL 170: liniștea nopții îmi pare ca prima respirație a nou născutului : caldă și curată, mirosind a inimă...

GÂNDUL 171: allegro appasionato...

GÂNDUL 172: sunt ceea ce simt, niciodată ce scriu : singurătate la superlativ...

GÂNDUL 173: de n-ar fi fost din lemn, gândurile-astea aș fi putut să le fac versuri..dar nefiind diafane ca ele, le las așa...din topor...lemne de foc...

GÂNDUL 174: azi n-am mai plâns cu lacrimi...am plâns cu flori îmbobocite...să-mi fie bine inimii...lacrimile îmi lasă în urmă seceta mare...

GÂNDUL 175: motive să iubesc: transformarea din larvă în nimfă...și nimfă să rămân...în lumea mea de mătase...cu tine de mână...

GÂNDUL 176: aerul pe care tu îl respiri, lasă-mi-l mie...îl pun între filele cărții ce mi-ai dăruit-o, semn de carte...

GÂNDUL 177: păcat...săvârșesc câte unul la fiecare secundă...leagă-mi Doamne ochii, mâinile și visele, să nu mai greșesc nimănui!

GÂNDUL 178: de-aș fi avut simțul culorii, aș fi pictat toată ziua numai lanuri de floarea-soarelui...nimic altceva nu-mi pare mai viu, decât un lan de-un galben fierbinte, ce se-nvârte după lumină...mi-e teamă de multe ori că o să se ia după noi, să ne inunde cu aur...

GÂNDUL 179:  visez un pianist care să cânte la coardele vocale ale unui tenor...păcat că-s numai două...ne-ar fi trebuit mai multe, să iasă o simfonie...

GÂNDUL 180: scrii tu astăzi cu mâinile mele? nu le mai pot ține în frâu...se zbat muribunde, de dor...

GÂNDUL 181: urăsc ceasurile...îmi taie bucăți din mine, să știu cum trece timpul pe lângă tot ce mi-e drag!...vreau să știu dacă acum..dacă mâine..sau dacă niciodată...atât! urăsc ceasurile cu ore exacte...