GÂNDUL 761: plié adânc, elegant, aproape îngeresc, pe-o inimă caldă, aproape, în devenire...
GÂNDUL 762: în cercuri concentrice, niciodată tangente, ne plimbăm mâinile pe deasupra zborurilor de încercare, niciodată finalizate...
GÂNDUL 763: comemorarea timpului trecut la care-mi conjug neputinţele...
GÂNDUL 764: descompusă în clipe, aş putea dura până la infinitul dintr-un sărut dat pe nerăsuflate...
GÂNDUL 765: dau năvală prin respiraţia sfâşietoare a frunzelor, cu gând să amestec căderea lor cu înălţarea mea voluntară, spre mine dorind...
GÂNDUL 766: apatie grea, până-n plumbuitele oase ce nu mă mai poartă, ci doar îmi realizează efemerul...
GÂNDUL 767: ardere lentă, sadică până la plâns, ascunsă sub pleoapa căzătoare a despletitelor toamne...
GÂNDUL 768: răstignită în circumvoluţiuni, mă-ntorc spre cerul amorţit ce-mi bălteşte în palmele-iederă...
GÂNDUL 769: melancolii de copaci goi, şi de ploi amestecate cu toate miresmele umbrelor, scurgându-se direct în inima întoarsă pe dos spre dinafara trupului...
GÂNDUL 770: limpezirea până la septic a nopţilor încinse, tranzitând între anotimpuri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu