-1-
febra degetelor de plumb
plimbându-se haotic pe corzile mucede
ale unui pian căzut în dizgrație...
capul meu, uriaș nor de cenușă
căzând pe umărul răstignit
într-o mângâiere îndepărtată și udă...
mâinile-astea rapace
cu care-ncerc îmbrățișarea de la zero
în neagră configurare neutronică
ce-mi bântuie mai nou, și tăcerile...
trezește-mă! mă-nfioară roua
ce cade, în ploaie de plumb,
din armele cu care-ți ornezi panoplia...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu