fără sens…
iar ninge indecis și tandru,
a mângâiere și-a surâs,
din emboliile nătânge
în care toată lumea plânge,
și parcă iar a mai rămas de zis
o vorbă aruncată, interzis,
despre plecările lacustre
din rănile înghesuite-n sânge
și într-un vis
de compromis...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu