jurnal, ziua 24,03,2015
în scoica pleopei
cu care mi-acoperi
visele indecise
zăcând
în zbor latent
pe deasupra
lutului
din care mă scutur
ruginită şi tulbure,
adoarme-mi sidefiu,
și-apoi
clădește-mă din nou,
din umărul tău rece,
mai frumoasă
și mai limpede...
şi poate...
RăspundețiȘtergereca iarba de
somn tăcut
uitat de
speranţe
...
ca mierea
de cer
plăpând
picurată
pe fiinţa
de
Gând...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Ștergereatenţia să ne fie la ple -o-apa...
RăspundețiȘtergere